miercuri, 12 august 2015

BRD Groupe Société Faliménte Générale

      Ziua de astăzi trebuia să fie una lejeră. Trebuia doar să merg la sediul BRD pentru a “finaliza” închiderea unui cont după care să mă destind cu un film în compania unei sticle reci de bere, deoarece azi nu se preconiza nimic altceva de făcut, dar... nu a fost așa.


      Sunt administrator la o firmă de software, din anul 2007 și ca orice administrator căruia îi pasă de afacerea lui, mă implic în toate activitățile legate de aceasta. Eu merg pe zicala, că mai întâi de a pune pe altul să facă ceva, este necesar ca eu să cunosc cum se face. În cazul nostru, înainte de a da dosarul cu acte contabilei, văd singur ce plăți mai sunt de făcut, ce impozite... ce comisioane bancare am plătit... Opa, am spus comisioane?

      În urmă cu ceva timp, după data de întâi a fiecărei luni merg să-mi ridic extrasele de cont și să le anexez la dosarele contabile. Mi-a sărit în ochi o sumă care lipsea. Erau trecuți banii încasați de la beneficiari, banii opriți pentru diverse comisioane de depunere sau retragere, scriși frumos detaliat, care apoi însumați dădeau o altă sumă care scăzută din încasări, avea un alt rezultat decât cel matematic și firesc. Lipseau cca 89 lei. Câteva zile m-am tot gândit dacă să merg sau nu la bancă să clarific. M-am decis într-un final și m-am dus să mă lămuresc, să închid conturile, cel juridic cât și cel personal, fiind deja pe data de 14 iulie 2015.

      Merg la ofițerul de cont, Alexandra, îi povestesc situația și mă îndrumă la etaj la o anume Florentina Cabuz, căci dânsa se ocupă de clienții juridici. Urc la etajul superior, intru în biroul dânsei și îi explic că aș vrea să închid contul. Mi-a cerut explicații de ce și cum de s-a ajuns la decizia mea. I-am adus la cunostință că extrasele de cont nu corespund realității, la care dânsa listează altul și ... surpriză. Pe cel de al doilea apărea această sumă de 80 lei, plus încă ceva, fiind chipurile comisioanele aferente dețineri de card pentru contul firmei. M-am dus până la birou, am listat scanările extraselor de cont, originalele fiind la contabilă, și am revenit să-i demonstrez doamnei Cabuz că nu sunt nebun. Repeta într-una dânsa are dreptate, că banca... că ... că... Am luat actele, le-am întors pe dos și am lăsat doar fila cu totalurile pe masă, și am spus:

      - Doamnă, eu sunt mai prost așa de cap, sunt administratorul unei firme de software, cu profil informatic, dar acum, sunt pentru dumneavoastră în clasa a 2-a. Explicați-mi, ca unui copil de anul doi de școală, unde apar pe extrasele mele, cele care sunt obligat să le păstrez cel puțin zece ani în contabilitate, banii pe care mi-i opriți!

      Nu a avut ce să mai spună, i-am cerut să închidem contul de juridic fără alte evenimente și să-mi dea și mie un exemplar, ștampilat de bancă, din extrasul de cont generat la etaj, căci ăla era mai complet. Apa, se știe că cu cât urci fierbe la mai puține grade, poate, din cauza asta, se evaporă evidențierea comisioanelor pe parcurs ce coboară de la un etaj la altul. Probabil chesoanele alea metalice, în care se țin extrasele, nu sunt ermetice... chiar nu știu. Sau, poate, conform teoriei lu Bernoulli, aia cu aplicația pulverizatorului, care face pâs, pâs....

      A operat ce avea de operat, în baza cererii scrise de mine, manual în biroul dânsei și cu pixul meu, mi-a spus să cobor la Alexandra și să ridic, în urma lichidării contului, restul de bani care mai erau acolo. Am făcut retragerea și m-am întors, cerând o dovadă că am lichidat contul. Se uita iar lung în calculator și zice:

      - Datorită faptului că aveți card nu putem închide mai devreme de 30 de zile! Asta e, dar mă întreabă dacă am cardul la mine, și de ce nu l-am lăsat la jos la Alexandra, că e incompetentă și nu știe ce are de făcut. Zic: "Păi eu la dvs am venit să rezolv și nu cred ca cea de jos știe ce faceți și gândiți dumneavoastră, căci nu e telepată, e doar un om ca și noi ceilalți".

       Coboară împreună cu mine, o ceartă pe Alexandra, îi dau cardul de fața cu madam Cabuz, și gata. Întreb dacă îmi da și mie o dovadă ceva că am făcut cerere de închidere de cont și că am predat cardul. Mi s-a spus sa revin peste 30 de zile și-mi da atunci după ce finalizează. Am plecat...

      După două săptămâni mă sună doama Cabuz să vin, să predau cardul, ca ea nu poate opera închiderea de cont. Spun: "Doamnă dragă, dacă vă aduceți aminte ați venit cu mine personal și ați făcut-o albie de porci pe biata fată de la ghiseu pe data de 14 iulie 2015". Îsi aduce aminte și zice că e în regulă și că trebuie să plece acasă că i se termină programul. Merg, a doua zi, din nou la bancă, vorbesc cu Alexandra și îmi spune să stau liniștit că s-a predat și că nu sunt probleme. Doamna Cabuz Florentina lipsea... nu am sunat-o sa văd ce face. Probabil avea probleme de rezolvat, nu ca mine timp liber....

      Acum două zile, pe data de 10 august, mă sună iar și-mi spune că trebuie să vin din nou la bancă, să fac o cerere de închidere de card. Zic: "Scumpă doamnă, nu sunt în localitate, mă reîntorc pe data de 12 august". Mă roagă să ajung neapărat dimineață, între orele nouă și zece, dar nu mai târziu, deoarece are niște probleme de rezolvat și o să lipsească.

      Și, iată-mă azi, iar în bancă. Merg la etaj, aerul e mult mai fain acolo, trebuie să te ducă capul să lucrezi într-o bancă, la etaj! Nu orice prost ajunge pe o funcție de „Conseiller de Clientele Small Companies”, conform cărții dumneaei de vizită,  zic și eu.

      Mă vede în pragul ușii biroului, își încheie conversația telefonică și mă conduce jos la o altă colegă să fac cererea de închidere de card și mă anunță că mai durează de la această cerere încă 30 de zile. Și ăla a fost momentul maxim. "Maxim, am spus" ca în reclama Vodafone. Erau în bancă, cel puțin treizeci de spectatori, când am început să ridic tonul, întrebând-o dacă își bate joc de mine. "Am deja o lună pe data de 14 și să mai stau încă una? Ca să ce, să iau o amărâta de hârtie de lichidare de cont. Să plătesc iar comisioane cu contul închis? "

        Se întoarce cu spatele la mine și pleacă. Eu, cu o gură mult mai mare, și cu tensiunea crescută-n jugulară, îmi venea să mă duc după ea, să-i bag mâna în păr pe la ceafă și să o dau cu capul de trepte până nu se mai mișca de acolo. A venit un nene de la pază, s-a ridicat și Alexandra de pe scaun și a venit să mă calmeze. Am strigat după doamna Cabuz, spunându-i că, dacă toată lumea care lucrează acolo e incompetentă, eu unde mă duc să îmi rezolv problema. Am spus că vreau să merg la un director. Mi-a răspuns să mă duc unde vreau, după care și-a continuat drumul. Alexandra m-a dus la o alta colegă, care a bătut trei taste și a zis că e gata. Mi-a mai zis că nu trebuie să semnez nimic și să stau liniștit. Alta care îmi spune să stau liniștit. Și pun întrebarea:

      - Ce caut eu, aici, astăzi? Pe extrasul meu apare scris, pe data de 14, lichidare de cont! A ridicat din umeri si a spus că ce avea dânsa de făcut, a făcut. Am întrebat-o cine e în măsură să îmi rezolve problema și m-a îndrumat spre director.

      M-am dus iar la etaj, agentul de pază a venit cu mine pentru a fi sigur că nu o bat pe aia. M-a condus până la biroul directorului. Ajuns acolo, dau de secretară. Mă întreabă în ce problemă îl solicit pe domnul director. Spun: "Am ceva probleme la ghișeu și am vrut să o bat pe d-na Florentina Cabuz. E destul?" 

      M-a poftit înăuntru, m-am prezentat, i-am explicat problema, i-am arătat și un extras de cont aferent lunii trecute, de unde reieșa clar că făcusem lichidarea de cont și cererea de închidere, și că nu înteleg la ce mama măsii mai folosește o bucată de plastic, numită card, dacă contul aferent a fost închis, chiar dacă a fost predat sau nu, și de ce trebuie sa fac drumuri aiurea.

      Pune mâna pe telefon și o cheamă pe doamna Rodica. He, he, șefa cred, fiind una dintre cele mai vechi. Îi spune să rezolve problema cu mine astăzi, văzând și dumnealui dovada din 14, cu cererea, că acele comisioane, care mai derivau din „incompetența” doamnei Cabuz să-i fie oprite personal, eu nefiind nevoit să mai plătesc nimic. Mi-a întins mâna, ne-am salutat și am plecat cu doamna Rodica, care e o femeie de treabă și pe care o cunosc încă din 1991, pe vremea când părinții mei au deschis conturile firmei lor, acolo, dânsa nemaifiind acum la ghiseu sau la relații cu publicul. Mi-a operat ce avea de operat și mi-a comunicat că până mâine se rezolvă și când revin, îmi va da și o dovadă.

      Nu voi mai deschide niciodată vreun cont la BRD. Mai am unul pe persoana fizică, pe  care o să-l închid, după care am să vând și cele 200 de acțiuni BRD Groupe Société Faliménte Générale, care pe vremuri aduceau dividente enorme de maxim 30-40 lei pe an, iar de patru ani, nimic în afară de hârtie la plic....

      Mă întreb, oare ce or face oamenii din țările civilizate în timpul liber, căci noi, chiar și atunci, ne luăm problemele la noi și mai avem și atunci de rezolvat câte ceva. De exemplu, de mers la o bancă unde-ți rămâne cardul blocat în bancomat pe 29 decembrie și banca se deschide abia pe 3 ianuarie, și nu ești în localitate.... și e frig ... și sunt 840km până acasă....

      Poate că ne merităm soarta, dar putem încă să o schimbăm.

      Sțiați că BRD este singura bancă care comisionează alocațiile copiilor?



Un comentariu:

  1. si eu incerc sa inchid un cont din 2008 pe care nu l-am mai folosit de ani de zile , si imi cer retroactiv 22 euro.

    RăspundețiȘtergere